La drum!

Fiecare om are o cheie. Mare, mică, tubulară, plată, cu multe sau puține rizuri, strălucitoare, ruginită…Deja cum i-a fost norocul. Trebuie să găsească doar ușa potrivită. Mai bine spus, yala. Pentru unii căutarea durează o viață, și tot ceea ce fac pe parcurs, e să încerce mii și mii de uși, mii și mii de yale. Fără succes. Ei sunt cei care nimeresc în statistică. Proastă.

Alții, au putut trece dincolo de ușă și au fost învingători. În ochii celor care mai caută. Însă de fapt, au rămas neîmpliniți. Așteptările au fost mai mari decât realitatea. Totul nu a fost decât o banală Fata Morgana. Dar ei nu o vor recunoaște niciodată, căci, deh, e tot ce au făcut până acum. Pentru unii sensul vieții e să trăiești pe ascuns. Să-i minți pe alții. Să te minți pe tine însăși. Să țeși pânza Penelopei până nu te dă cineva în vileag. Ei sunt cei care fac statistica. Potrivită. 

Fiecare țară are o cheie. La țări nu e ca la oameni. Ele uneori nici nu caută să găsească ușa potrivită. Ele împart cheia. O ascund. O vând. Fără să știe adevărata valoare a acesteia. Prețul cu care aceasta a fost păstrată. Unele își așteaptă fratele cel mare să le deschidă ușa. Dar ăla, ca și orice frate care se respectă, umblă prin ospățuri și nu-i prea pasă de biata surioară care va nimeri și ea în statistică. Foarte proastă.

Am și eu o cheie. Am deschis uși. Am poposit pe partea ailaltă. Uneori am senzația că odată intrată, nu mai pot ieși. Uneori nici nu vreau să ies. Am tot ce și-ar putea dori un om obișnuit. Familie, prieteni, carieră. Lucruri care te inspiră, te motivează, dau vieții un sens. Eu am luxul de a analiza statistica. Așa cum e ea.

Perfect, nu-i așa? Dar să știți că uneori mă sufoc. Ca și toți voi, presupun. Fericiți sunt doar cei care se resemnează. Cu tot. Nu și eu. Vreau să fie mai puțini ratați, învingători prefăcuți, state rătăcite, clișee și așteptări stupide ale societății vizavi de cetățeanul obidient. Deci mă scol, scutur praful de pe mine și la drum! Spre acea UȘĂ. Deja unde și cum ajung, vă povestesc cu drag :).

*****************************************************************************

Această pagină este despre chei, uși și yale. Despre căutare, găsire, pierdere, regăsire. La oameni (femei, bărbați) care nimeresc în statistică, fac statistica și o analizează. Despre toate și pentru toți. Dar în special pentru cei care vor o schimbare. Spre bine.

Reclame
Acest articol a fost publicat în De gândit și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la La drum!

  1. dindilina zice:

    Demult trebuia. Sunt o mulțime care nu au ce spune, dar au blog. Pe când tu – ai atâtea să ne spui… Felicitări! Drum bun, succese și cât mai multe articole insipirate!

  2. SoacraMica zice:

    Mi-ai dat o idee: sa fotografiez usi si sa fac o expozitie. Cateodata ma opresc in fata unei usi si stau ca proasta cu un suspin de admiratie in aer. Dar asta pentru ca tare multe usi standarde am vazut la viata mea si acum cand vad ceva neobisnuit, cu incrustari, cu o culoare sau forma specifica tocmai ma sufoc de incantare 🙂

    Succes si inspiratie !

  3. Pingback: Jurnalul Soacrei Mici » Blog Archive » Patruzeci și opt de uși în cale

  4. VitalieV zice:

    Bafta si felicitari!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s