(D)eficiența Guvernului

La Guvern se muncește mult. Dacă lumea crede că e vorba de mutatul hârtiilor dintr-un birou în altul, are doar parțial dreptate. Parțial, pentru că există mulți profesioniști de rang diferit care vin devreme la servici, pleacă după ce ciorile au făcut înconjurul clădirii (de obicei asta se întâmplă exact la ora 5) și-și fac meseria destul de bine. Se întrunesc în discuții, negocieri și fac tot felul de prezentări. Dar cât scriu…

Guvernul este o mașinărie de produs documente – legi, hotărâri, strategii, concepții, planuri, programe, rapoarte. Ce mai, 120 mii de documente într-un an. Din care aprobate la ședință de Guvern doar 1200 acte. Spre comparație, în Letonia se produce 27 mii documente, iar se aprobă 4400 acte. Unde se lucrează mai eficient? Cred că raspunsul e evident.

Altă problemă e cu documentele de politici publice care înglobează toate aspirațiile Guvernului față de societate. Din astea aveam peste 300. După o triere delicată au rămas peste 200. Ăsta e stocul. Însă anual Guvernul dă dovadă de o productivitate de invidiat. Le scrie, le aprobă, raportează cum are loc implementarea, le actualizează. O parte îs pentru a face plăcere donatorilor, că gândim așa cum ei vor. Altă parte e pentru a justifica propria existență.

Deci unele sunt frumoase, scrise impecabil. De ce nu trăim mai bine? Nu cred că cineva ar putea relaționa nivelul de trai cu numărul sau tipul documentelor. Sau nu sunt bani, sau se dovedește că nu a fost decizia cea mai bună, sau la un moment dat se dezice de acele planuri. Și hai să recunoaștem, factorii exogeni au fost cei care, de cele mai multe ori, au modelat cifrele cu care noi ne mândrim.

Acum când se apropie momentul de generare a unui megadocument de creștere economică și reducere a sărăciei, mă întreb cum poate fi făcut acest lucru mai eficient? Poate cuvintele ownership, transparency, participation, commitment trebuie să fie luate mai în serios? Nu de alta, dar ceva îmi spune că peste câțiva ani publicul va fi mai intolerant. Mai greu să-i cumperi cu cuvintele.

Puțin Dilbert niciodată nu strică :).

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în De gândit și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

12 răspunsuri la (D)eficiența Guvernului

  1. Ruslan zice:

    Onorica, cred ca ai avea mult mai mult de scris despre d-eficienta :). Este indicator calitativ pentru eficienta Guvernului?Chiar si exemplul care l-ai adus cu Letonia…numarul mai mic de acte normative/documente nu cred ca demonstreaza eficienta Guvernului per ansamblu. Orele pe care un functionar public le dedica pentru elaborarea unui document (sau unui alt document, dat fiind multidudinea lor) necalitativ sau care nu are o finalitate, si banii din bugetul public pentru salarizarea orelor respective – ineficienta; numarul organelor administratiei publice centrale si stabilitatea lor, ar fi un indicator si aici cel mai relevant este exemplul Estoniei si printre multe alte criterii, serviciile prestate de administratie, intr-un numar exagerat de mare, competente care trebuie cedate mediului de afaceri. s.a.m.d

  2. Pavel zice:

    Din ce am reusit sa observ pina acum, la capitolul elaborarea documentelor (asa cum mentionezi si tu mai sus Onorica) stam destul de ok….problema sau dilema in RM apare din momentul publicarii acelor acte in Monitorul Oficial….cu alte cuvinte, procesul efectiv de implementare a documentelor…..Cred ca aici e toata „buba”. Pur si simplu nu suntem buni la implementat si obtinut randament maxim. Abordarea e urmatoarea, fiecare minister isi pune scopul sa elaboreze un act pus in sarcina in cadrul vre-unui plan de actiuni, sa-l transmita spre Guvern si sa fie sigur ca va fi aprobat – atit, eventual se mai reintorc la acesta cind trebuie de raportat….Toata treaba asta insa nu garanteaza nici o iota ca documentul respectiv va atinge scopul si rezultatul scontat. Cred ca abordarea ar trebui sa prevada si acest aspect….adica fiecare autor sa fie responsabil si sa intreprinda actiuni concrete nu doar pt elaborarea si adoptarea, dar sa se asigure ca acest act sa fie inteles propriuzis de toti cei responsabili de implementare, eventual sa faca traininguri sau sesiuni in care sa explice in detaliu etc…..Un exemplu relevant din practica….in cadrul unei intilniri cu reprezentanti guvernamentali din Ministerul Mediului al Germaniei, o serie de ONG-isti din RM in domeniul mediului au prins momentul si au initiat o campanie de critica a Guvernului, ca nu avem nu stiu ce regulament, ca avem nevoie de nu stiu ce lege etc….la care germanii nedumeriti au raspuns – „nici noi nu avem aceste reglementari”….Ba mai mult, acestia au venit cu aprecieri ca avem acte in domeniu pe care ei nu reusesc sa le aprobe de multa vreme….cu toate acestea, lucrurile merg desavirsit mai bine acolo…..de ce oare? 🙂

    • onorica zice:

      Total de acord, Pavel. Putină responsabilizare la orice nivel pentru lucrul făcut, e esențială. La fel ca și dereglementarea și dezicerea de practica producerii arhivei ;).

  3. Ruslan zice:

    Asta se numeste „Onorica a scris 3 alineate, da functionarii s-o pornit la comentat”:))

  4. cojocari.ro zice:

    Frumos blog ai. L-am descoperit acum si mi-a placut, mai ales articolul despre matrimonialele la moldoveni! 🙂

  5. Lucifer zice:

    Mi-a placut ala cu Dilbert 🙂

  6. nativozian zice:

    un fost ministru spunea, ce folos ca scoatem pe banda rulanta politici frumoase, daca cind ajungem la implementat nu avem bani??? si mai este o chestie, deseori aceste politici care sunt atit de frumoase pt Guvern, sunt atit de proaste pt mediul de afaceri sau societate. Asta pt ca au fost elaborate fara a-i consulta pe ei si fara a lua in consideratie multe realitati. Ne facem ce muncim, dar iaca cu la capitolul implementare, rezultate concrete si sustenabilitate o ducem chiar foarte greu…
    Eficienta se masoara in rezultate pe termen scurt, mediu si lung… Pe termenul foarte scurt – stam binisor, iar cu celelalte mai deloc…

    • onorica zice:

      Așa este, cu toate că la capitolul consultare sunt mai puțin sceptică. De câțiva ani buni proiectele de acte normative și documentele de politici publice, precum și anumite decizii ad-hoc se consultă cu persoanele interesate. Calitatea consultării și adaptarea documentelor în baza sugestiilor expuse, rămâne, însă, a fi problema principală, după mine.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s